Gheaţa de sub calota Antarcticii se topeşte cu regularitate şi formează "buzunare" de apă care îngheaţă din nou la adâncimi mari, formând astfel până la jumătate din grosimea totală a banchizei, potrivit unui studiu publicat joi, care ar putea schimba felul în care este percepută glaciaţia.

Potrivit AFP, această descoperire ar putea modifica felul în care oamenii de ştiinţă explică formarea şi creşterea straturilor de gheaţă, mişcările lor şi reacţiile lor la modificările de climă. Studiul a fost publicat în versiunea online a revistei americane Science şi a fost realizat de geofizicienii de la Universitatea Columbia din New York.

Specialiştii au considerat întotdeauna că straturile de gheaţă din Antarctica se formează începând de la suprafaţă şi întodeauna de sus în jos, prin acumularea zăpezii de-a lungul mileniilor.

Însă, până de curând, savanţii nu ştiau ceea ce se petrecea în adâncime, sub calota glaciară.

"În general, ne gândim la straturile de gheaţă ca la prepararea unei prăjituri, ştiind că se începe printr-un strat căruia i se adaugă un alt strat", a declarat Robin Bell, un geofizician de la Universitatea Columbia, coautor al studiului.

"Însă, în acest caz, este ca şi cum cineva ar fi injectat un strat foarte gros chiar la bază. Apa a fost mereu considerată un element important pentru dinamica straturilor de gheaţă şi mai ales ca un lubrifiant. Atunci când straturile de gheaţă se modifică, vrem să prevedem amploarea acestor schimbări şi toate modelele noastre includ apă în stare lichidă sub gheaţă", a adăugat savantul american.

Savanţii americani au calculat că apa care îngheaţă din nou în adâncimile din Antarctica reprezintă până la 24% din stratul de gheaţă din jurul Domului A, un platou înalt de 4.206 de metri care reprezintă cea mai înaltă formaţiune de pe banchiza glaciară din estul Antarcticii.

Această "placă" are o suprafaţă de 9,8 milioane de kilometri pătraţi, echivalând cu suprafaţa Statelor Unite.

Calota glaciară conţine suficientă apă dulce pentru a face să crească nivelul mărilor şi oceanelor cu 60 de metri.

Dacă doar o mică parte din această calotă se topeşte şi ajunge în oceanul planetar, multe oraşe din regiunile de coastă, precum Miami, vor fi inundate.

Aceste cercetări fac parte dintr-un studiu iniţiat de şase state despre munţii invizibili Gamburtsev, un lanţ mai mare decât Alpii, "îngropaţi" sub un strat de gheaţă de peste trei kilometri.

În 2006, autorii studiului publicat joi au descoperit că lacurile cu apă în stare lichidă ocupă suprafeţe vaste în anumite locuri sub Antarctica.

În 2008-2009, ei au organizat o expediţie şi cu ajutorul unor instrumente geofizice au putut să obţină imagini tridimensionale ale lanţului muntos Gamburtsev. Ei au putut în acelaşi timp să obţină imagini detaliate ale straturilor de gheaţă care acoperă aceşti munţi şi ale pânzei freatice subglaciale.

Mediafax.ro