Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii bri­tanici şi kenieni, reprezentanţii unei specii de păianjeni, „Anopheles Gambiae”, care vâ nea ză ţânţari purtători ai virusului mala riei, sunt atraşi de mirosul şosetelor transpirate. Specialiştii au apelat la ciorapii purtaţi în prealabil de oameni pentru a stabili dacă păianje nii, asemenea ţânţarilor pe care îi vânează, sunt atraşi de mirosul pe care îl degajă su doa rea uma nă. Pentru a-şi detecta mai uşor prada, pă ian jenii menţionaţi, ce se deplasează în salturi, par să-şi fi dezvoltat capacitatea de a „lo ca liza” foarte rapid „aroma specifică” re pre zen tată de mirosul picioarelor transpirate ale oamenilor.

Experiment mirositor. Cercetătorii sunt de părere că locuitorii regiunilor din Africa de Est ar putea „recruta” păianjenii din specia „Evarcha culicivora” pentru a lupta împotriva răspândirii malariei, oferind chiar arahnidelor condiţii optime pentru a trăi în propriile locuinţe sau în imediata apropiere a acestora. Fiona Cross, de la Universitatea Can terbury, şi Robert Jackson, de la Centrul In ternaţional de Ecologie şi Fiziologie a In sec telor din Kenya, au realizat un studiu asu pra păianjenilor din specia menţionată, ţinând cont de faptul că sunt singurele animale de pra dă ce vânează ţânţari care se hrănesc cu sânge uman. Specialiştii presupuneau, chiar înainte de efectuarea experenţei, că sudoarea umană reprezintă un punct de atracţie pentru anumite specii de păianjeni.

Din această cauză, indivizii speciilor respective trăiesc printre firele de iarbă înaltă din apropierea caselor sau ale al tor clădiri în care se găsesc fiinţe umane. Pentru verificarea ipotezei respective, cer ce tă to rii au utilizat un aparat pentru măsurarea in­tensităţii diferitelor arome, numit olfactometru. Specialiştii au introdus „păianjenii – eşan ti oa ne” într-un recipient de sticlă în care era pompat aer ce provenea fie dintr-o cutie în care se afla un ciorap curat, fie dintr-o cutie în care afla un ciorap purtat şi care, prin urmare, emana un miros specific. Păianjenii puteau ucide circa 20 de ţânţari în timpul unei „reîm pros pătări”. Fiecare păianjen putea părăsi „camera ae ri sită” în orice moment, putând pătrunde într-o „cameră de ieşire” în care nu era pompată „aromă de ciorapi”.

Păianjenii care erau expuşi mirosului de ciorapi purtaţi rămâneau întotdeauna mai mult timp în „microlaborator” decât cei cărora le fusese introdus miros de ciorapi curaţi. Fiona Cross a declarat că recentul experiment a relevat un fapt cu totul inedit, şi anume că păianjenii se simt atraşi de sudoarea umană. Cercetătoarea a ţinut să precizeze că arahnidele şi-au dezvoltat şi „variante” comportamentale faţă de fluidele din corpul uman. Astfel, atunci când simt miros de sânge, păianjenii declanşează atacuri fulgerătoare, omo rând circa 20 de ţânţari în timpul unei singure „şarje”, nu neapărat pentru a-şi astâmpăra foa mea. Oamenii de ştiinţă trebuie să efectueze cer­cetări suplimentare pentru a stabili de ce păianjenii „înnebunesc” atunci când simt mirosul sângelui.

Lupta antimalarie. În ciuda aspectului, deseori, respingător, „micuţii vampiri” din specia „Evarcha culicivora” îi pot ajuta pe oameni în lupta pentru eradicarea mala riei. Oamenii de ştiinţă au manifestat un interes deosebit pentru păianjenii menţionaţi. Specialiştii încearcă să stabilească metode eficiente pentru ca oamenii să atragă păianjenii în casele lor, fără a lăsa însă ca „victimele pre fe rate” ale acestora,  ţânţarii, să intre o dată cu ei.

Jurnalul.ro